Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion este trezit din somn de bătăi puternice în geam.
– Alo, e cineva acasă?
Deschide Ion geamul, la care individul care bătea îl întreabă:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
– N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 2 noaptea.
Peste 10 minute, iarăşi bătăi:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
– N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta după miezul nopţii?
Peste încă 10 minute, alte bătăi:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
– Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.
În fine, individul pleacă. A doua zi dimineață, în adăpostul pentru lemne, Ion nu mai găsește niciun lemn, în schimb găsește un bilet: “Să nu zici că nu te-am întrebat!”