Moare bulibașa. Îi fac țiganii înmormântare luxoasă, într-o zi de duminică.
Preotul era mare microbist, trebuia să înceapă și meciul de fotbal… Steaua – Dinamo… Dar slujba-i slujbă . Se grăbește popa cu slujba din curtea din fata vilei, după care repede formează cortegiul spre cimitir.
În fața cortegiului, preotul, după el 4 țigani purtau sicriul pe umeri și în spate – alaiul cu rudele apropiate și restul mulțimii.
Mai era un sfert de ora pana la începerea meciului. Așa că popa, în fata cortegiului, bagă viteză. Nu se oprește nici la răscruci de drumuri, cum e obiceiul. la un moment dat chiar o ia la fugă. Țiganii cu sicriul în spate nu mai pot să țină pasul. La un moment dat, unul dintre ei strigă după preot:
– Ho, dom’ părinte, stai mai încet, mânca-ți-aș, că doar nu l-am furat!